|
Comuna Balabancea la începutul secolului XX (anul 1904)
(extras din "Dobrogia în pragul veacului al XX-lea", autor cãpitan M. D. Ionescu, membru al Societãtii Regale de Geografie, editatã în anul 1904, editura Socec, colectie Biblioteca Nationalã a României)
"Comuna Balabancea ocupã toatã valea superioarã a rîului Taita, e asezatã la 29 spre sud-est de Mãcin si la 22 km spre sud de orasul Isaccea. Se compune din urmãtoarele cãtune: Balabancea (coruptie din Balaban-kioi = satul lui Balaban), sat locuit de numai de turci prin 1850, acum au emigrat în mare parte, e asezat pe malul drept al Taitei, la poalele dealului Carapcea, e satul de resedintã; Giaferca Rusã (Giafer, nume propriu) pe valea Holuclu, la 6 km spre nord de Balabancea, a fost fondatã de rusi în urma rãzboiului din Crimeea; Hamcearca, fostã mãnãstire ruseascã asezatã pe dreapta Taitei la 5 km spre nord de Balabancea; Islam-Giaferca sau Giaferca-Turceascã pe valea Coslugea la 3 km spre est de Balabancea, a fost odinioarã locuit de turci, emigrati acum cu toti; Taita, locuitã multã vreme de rusi, pânã la rãsboiul din 1877, e asezatã pe valea tiganca în munti; astãzi cãtunul este nelocuit si face parte din cãtunul mãrginas numit tiganca; este la depãrtare de 9 km spre nord de Balabancea; tiganca pe rîul Taita la 8 km spre nord de Balabancea, a fost locuitã de rusi prin 1850.
Tot de aceastã comunã mai tin: mãnãstirea Taita la 1 1/2 spre nord de tiganca, în sus pe cursul Taitei, a fost mãnãstire româneascã prin 1850, acum nu mai are cãlugãri, ci în ea deservesce preotul din Hamcearca si vin locuitorii din tiganca. Nu se scrie de cine si cînd s-a fondat aceastã mãnãstire; moara mãnãstirii Cocosul, asezatã pe valea Pîrlita la 2 km spre rãsãrit de tiganca peste dealuri, apartine Mãnãstirei Cocosul e la 6 km. spre sud de Mãnãstire; crucea lui Jon Agian o locuintã isolatã pe dealul Daiaman-Bair.
Positiunea comunii Balabancea este pitorescã si higienicã, aerul curat; muntii, care o înconjoarã acoperiti de pãduri bãtrîne de tei, îi îndulcesc clima atât vara cât si iarna.
Hotarul amãnuntit al comunii: plecând din vârful dealului Breazu, dtasupra mãnãstirei Cocosul, se îndreaptã cãtre nord vest, trece prin apropierea mãnãstirei, pe la poalele dealului Cocosul, pe muchia dealului Cadiul, pânã în vârful dealului Galmele - însirate; în tot acest parcurs a strãbãtut de-a lungul pãdurea Taitei. De la Galmele - însirate se îndreaptã spre cãtre vest, coboarã în valea rîului Luncavita, pe care o însoteste pânã la confluenta sa cu Luncãvicioara, la locul numit podul lui Trandafir; se îndreaptã putin cãtre sud vest si urcã în vârful dealului Gogoncei; de aici, aproape în linie dreaptã se dirige cãtre sud vest, taie valea Luncãvicioara, trece peste dealul Ferului, prin valea Lupului, pe la poalele dealului Stubeilor si urcã în dealul Negoiu a cãrui muchie o urmeazã pânã în vârful Almalia; de aici urmând aceiasi directiune cu oarecare cotiturã, pe muchiile dealurilor David si Amzalãi, pe la poalele dealului Carapcea ajunge în râul Taita la 2 km mai jos de satul Balabancea. De aici urcã putin spre nord pe lângã râul Taita, pânã aproape de satul Balbancea, se îndreaptã cãtre este pânã la poalele dealului Boclugea, deasupra comunei Ortakioi, de unde apoi se îndreaptã cãtre nord pe muchia dealului Boclogea, pânã la valul lui Traian, pe care îl urmeazã. Urcã apoi dealul Pârlita, coboarã în valea Pârlita, la Moara Mãnãstirei Cocosul: de aici se îndreaptã cãtre nord est urcând în susul vãii Pârlita, pânã în dealul Breazul deasupra viilor Bãdila.
Forma perimetrului comunii este aceia a unui exagon si un pentagon împreunate pe una din laturi; lungimea perimetrului este de aproape 110 km, iar suprafata de peste 75 km pãtrati, adicã 7.544 hectare.
Marginele comunii sunt: la nord Isaccea, de care se dsparte prin dealurile Breazu, Cadiul si pãdurea Taita; comuna Luncavita, de care se desparte prin valea Luncavitei si dealul Gogoncea; la sud comuna Ortakioi; la est comunele Ali-bei-kioi, despãrtitã prin dealul Boclogea; Meidanchioi de care se desparte prin valul lui Traian si cu comuna Nicolitel, de care se desparte prin valea Pârlita si dealul Breazu; la vest cu comunele Greci, despãrtitã prin dealul Negoiu; cu Cerna despãrtitã prin dealul lui David si Amzalãi; cu cãtunul Ac-punar (al comunii Cârjelari), de care se desparte prin dealurile Amzalãi si Carapcea. Repartitia suprafetii si populatiei este arãtatã la plasã.
Case sunt 291, bordeie 23, cârciumi 5, mori 2, fontâni 39. Bugetul comunii este de 6.278 lei la venituri si 5.497 lei la cheltuieli, cu un excedent mediu (pe cinci ani) de 3.908. Contribuabili sunt 268.
În toatã comuna sunt douã scoli mixte, în Balabancea si Islam-Giaferca înfiintate de judet în 1891 si 1897, ntau local propriu; au ca venit în fiecare cãtun câte 10 hectare pãmânt; au doi învãtãtori si 80 de elevi. Primãria nu are un local propriu.
Cultul religios este representat de 4 biserici crestine si giamie. O bisericã este în cãtunul Balabancea instalatã întrto casã cerchezeascã, în urma rãzboiului din 1877-1878, are hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel. În 1897 s-a construit bisericã nouã, care a costat 12.000 lei; e deservitã de un preot, care slujeste si la cãtunul Islam-Giaferca si un cântãret; ca venit are 10 hectare de pãmânt; o a doua bisericã e în cãtunul Islam-Giaferca cu hramul Acoperãmântul Maicii Domnului, fondatã în 1859 de o rusoaicã din cãtunul Giaferca-Rusã, are un cântâret; are 10 hectare de teren; o a treia în cãtunul Hamcearca cu hramul Adormirea Maicii Domnului; la aceastã bisericã vin si locuitorii din cãtunul Giaferca-Rusã care n-are bisericã; este foarte veche, la început a fost mãnãstire cãlugãreascã, fondatã nu se stie de cine si când. Cãtunul tiganca nu are bisericã; locuitorii din tiganca se duc la Mãnãstirea Taita, la care serveste preotul din Hamcearca. Are 14 hectare teren ca venit. Nu se stie de cine a fost fondatã.
Giamia din cãtunul Balabancea, fondatã dupã ultimul rãzboi, într-o veche cerchezeascã de cãtre turcii locuitori din cãtun; are un hoge si 10 hectare de pãmânt date de comunã.
Comuna Balabancea se aflã la 2 km departe de Ortachioi, pe unde trece soseaua Babadag-Mãcin. Pe valea Taitei e o sosea vicinalã, care leagã între dânsele diferite cãtune ale comunei, asezate aproape toate pe vale.
Mai sunt si alte drumuri care pun în legãturã comuna Balabancea cu: Ac-Punar, Cerna, Greci, Luncavita, Isaccea, Mãnãstire Cocosul si Nicolitel. Toate drumurile duc peste dealuri prin pãduri încântãtoare de tei.
|